Dacă ești cetățean italian și te gândești să te relochezi la București sau în alt oraș românesc, atunci, aceste informații sunt pentru tine.
1.Obținerea rezidenței fiscale în România
1.1. Criterii de stabilire a rezidenței fiscale (în baza Convenției de evitare a dublei impuneri)
- Locuință permanentă
- Persoana este considerată rezidentă doar în statul în care își are domiciliul sau o locuință permanentă aflata la dispozitia sa
- Centru al intereselor vitale
- Dacă există locuință permanentă în ambele state, rezidența se stabilește în statul cu care legăturile personale și economice sunt cele mai apropiate: familie, muncă, proprietăți, conturi bancare etc.
- Ședere frecventă (183 zile)
- Dacă nu se poate stabili centrul intereselor și nu există locuință permanentă, rezidența se stabilește în statul în care se petrece cea mai mare parte a timpului în decurs de 12 luni .
- Cetățenie
- Dacă nu se poate decide prin criteriile precedente și nu există domiciliu, rezidența se stabilește în funcție de cetățenie
- Procedură amiabilă
- Dacă încă rămâne incertă rezidența (cetățenie multiplă sau niciuna), autoritățile competente decid prin procedură amiabilă conform Convenției .
1.2. Proceduri și obligații administrative
- Chestionare
- La intrarea în România (ex. depășirea a 183 de zile) – „Chestionar pentru stabilirea rezidenței fiscale” (termen: 30 de zile)
- La plecarea din România – același chestionar, cu 30 de zile înaintea plecării
- Documente justificative
- Pașaport / carte de identitate, acte doveditoare ale locuinței, certificate de rezidență fiscală din străinătate, cazier fiscal, traduceri autorizate etc.
- Notificare de la ANAF
- În termen de 15–30 zile de la depunerea chestionarului, ANAF comunică statutul fiscal (rezident/nerezident)
- Obligații fiscale
- Dacă esti rezident în România:
- Impozit pe veniturile orice sursă (intern/extern), începând cu data la care devine rezident (prin chestionar sau depășire de 183 zile)
- Dacă esti nerezident:
- Impozitare doar pe veniturile din România.
- Dacă esti rezident în România:
1.3. Pașii practici esențiali
- Dovedește-ți locuința și durata șederii (dacă depășești pragul de 183 zile).
- Completează chestionarul aferent (sosire sau plecare).
- Anexează documentele relevante.
- Așteaptă notificarea de la ANAF privind dobândirea sau pierderea rezidenței fiscale în România.
- Începe declararea veniturilor conform cu statutul confirmat (rezident integral vs. nerezident).
2. Activitate economică – opțiuni legale în România
2.1. PFA (Persoană Fizică Autorizată)- activitati independente
Sunt încadrate ca atare dacă activitatea îndeplinește cel puțin 4 din 7 criterii legale: libertate privind locul/programul, mai mulți clienți, risc asumat, utilizarea patrimoniului personal, prestare de muncă fizică/intelectuală, apartenență la corp profesional, posibilitatea de colaboratori sau angajați.
- Exemple: producție, comerț, servicii, profesii liberale, contracte de comision, intermediere etc.
· Ideal pentru activități individuale cu venituri moderate
· Taxe reduse: 10% impozit pe venit( Venituri- cheltuieli- CAS- CASS)
· Contribuții sociale: CAS și CASS:
Pentru anul 2025 plafoanele pentru contribuții sociale, CAS si CASS, se calculează în raport cu salariul minim brut pe economie în vigoare la data de 1 ianuarie 2025, stabilit prin hotărâre de guvern la valoarea de 4.050 lei (nu se iau in considerare alte modificări ale salariului minim brut anunțate în cursul anului 2025).
- CAS- 25%
Baza de calcul o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic de 12 salarii sau 24 salarii minime brute pe țară.
Plafon 12 salarii=48.600 lei, CAS datorată: 12.150 lei
Plafon 24 salarii=97.200 lei, CAS datorată: 24.300 lei
- CASS- 10%
Baza de calcul pentru sistem real, o reprezinta venitul net realizat dar maxim 60 salarii minime pe economie.
Exemplu: plafon de 6 salarii=243.000 lei, CASS datorat 24.300 lei.
· Contabilitate în partidă simplă:
Contabilitatea în partidă simplă reprezintă un sistem simplificat de înregistrare și evidență contabilă destinat anumitor categorii de contribuabili din România. Acest sistem oferă o modalitate mai puțin complexă de ținere a evidenței financiare comparativ cu contabilitatea în partidă dublă. Sistemul de contabilitate în partidă simplă este reglementat prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 170/2015, publicat în Monitorul Oficial nr. 139 din 24 februarie 2015 .
În contabilitatea în partidă simplă, înregistrările se realizează într-un registru unic de venituri și cheltuieli. Acest registru trebuie completat la zi, reflectând cu acuratețe mișcările financiare ale afacerii.
Principala declarație fiscală pentru persoanele care aplică contabilitatea în partidă simplă este Declarația Unică (formular 212). Aceasta se depune anual, până la data de 25 mai a anului următor celui de raportare .
Avantaje:
- Simplitate administrativă
- Costuri reduse de ținere a evidenței contabile
- Cerințe minime de raportare
- Flexibilitate în înregistrarea veniturilor și cheltuielilor
Exemple de documente necesare:
- Facturi
- Chitanțe
- Note de plată
- Contracte
- Extrase de cont
- Alte documente care atestă operațiunile financiare
Declarare si termene:
Se completează Declarația Unică (DU – Capitolul I) până la 25 mai a anului următor
- Impozitul și CASS (dacă este cazul) se plătesc până la data de 25 mai.
- Pentru venituri care impun plăți în avans (ex: restituiri imobiliare, activități sportive etc.), plata se face lunar, în sarcina plătitorului, până în ziua de 25 a lunii următoare.
- Sunt tratate separat veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, cedarea folosinței bunurilor (inclusiv chirii și turism), agricultură, investiții și alte surse (ex: criptomonede) – fiecare cu reglementări specifice privind calcul, impozit și contribuții, de multe ori tot prin Declarația Unică.
2.2. S.R.L. (Societate cu Răspundere Limitată)
SRL-ul (societatea cu răspundere limitată) este cea mai folosită formă de organizare a afacerilor mici și mijlocii în România. Un SRL poate opta pentru regimul de microîntreprindere sau pentru impozit pe profit, în funcție de îndeplinirea anumitor condiții.
2.2.1. Microîntreprindere: condiții principale (2025)
Pentru ca un SRL să fie microîntreprindere trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții la 31 decembrie anul precedent:
- Venituri anuale sub 250.000 euro (echivalent lei la cursul BNR de la 31 decembrie 2024. Începând cu 1 ianuarie 2026, plafonul va fi 100.000 euro.
- Să aibă cel puțin un salariat, cu excepția situației prevăzută la art. 48 alin. 3 Cod fiscal:„O persoana juridica romana care este nou-infiintata poate opta sa plateasca impozit pe veniturile microintreprinderilor incepand cu primul an fiscal, daca conditiile prevazute la art. 47 alin. (1) lit. d) si h) sunt indeplinite la data inregistrarii in registrul comertului, iar cea de la lit. g) in termen de 30 de zile inclusiv de la data inregistrarii persoanei juridice respective.”
- Capitalul social să nu fie deținut de stat sau UAT-uri.
- Să nu fie în dizolvare/lichidare.
- Să aibă asociați care nu dețin peste 25% la alte microîntreprinderi (dacă da, trebuie să aleagă o singură microîntreprindere pentru regimul special).
- Să fi depus la termen situațiile financiare anuale Impozitarea microîntreprinderilor
A. Cota de 3% se aplică în următoarele cazuri:
-
Societățile care realizează venituri peste 60.000 euro, dar sub plafonul general;
-
Societățile care desfășoară activități (principale sau secundare) corespunzătoare unor coduri CAEN specifice( 22 in total).
B. Cota de 1% se aplică microîntreprinderilor care:
-
Realizează venituri de cel mult 60.000 euro,
-
Nu desfășoară activitățile aferente celor 22 de coduri CAEN.
2.2.2. Impozit pe profit (SRL obișnuit)
- Cota standard: 16% aplicată la profitul impozabil (venituri minus cheltuieli deductibile).
- Obligatoriu pentru firmele care nu mai îndeplinesc condițiile de microîntreprindere sau care optează pentru acest regim.
- Se aplică și pentru firmele cu activități de consultanță/management peste 20% din venituri, sau care depășesc plafonul de venituri.
- Pentru companiile mari (cifră de afaceri peste 50 milioane euro), există și un impozit minim pe cifra de afaceri, introdus din 2024, dacă impozitul pe profit ar fi mai mic.
3. Evitarea dublei impuneri fiscale Italia–România
Pentru a evita plata taxelor în ambele țări, este esențial:
- Să te înscrii în registrul AIRE (Anagrafe degli Italiani Residenti all’Estero)
- Să notifici Agenția Fiscală Italiană despre schimbarea rezidenței
- Să obții certificatul de rezidență fiscală român
România și Italia au o Convenție de evitare a dublei impuneri, care permite recunoașterea exclusivă a unei singure rezidențe fiscale, dacă toate condițiile sunt respectate.
4. Asistență juridică completă
Cabinetul nostru oferă:
- Consultanță privind alegerea formei legale optime (PFA vs SRL)
- Asistență în obținerea rezidenței legale și fiscale
- Sprijin în relația cu IGI și ANAF
- Conectare cu contabili și specialiști locali de încredere
- Verificare fiscală pentru conformitate cu legislația italiană
Pentru informatii suplimentare, dacă dorești să te asiguri că toate procedurile sunt respectate corect și să beneficiezi de un suport complet, nu ezita să ne contactezi.
Referinte:
https://socotim.ro/2025/04/15/regimul-de-impozitare-al-microintreprinderilor-2025-2026/
https://static.anaf.ro/static/10/Bucuresti/web_rezid_fisc_2024.pdf
https://static.anaf.ro/static/10/Brasov/Brasov/micro_01012024.pdf
https://contapp.ro/blog/taxe-pfa-2025-cas-cass-si-impozit/
https://static.anaf.ro/static/10/Ploiesti/impozitare_venituri_independente25.pdf
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Ghid_rezidenta_2023.pdf
https://static.anaf.ro/static/3/Galati/20231120153549_13055_ven_micro.pdf
av. Iacob- Constantin DRAGAN
Baroul Bucuresti
Partener Romania EXHERIT