1. Introducere
Fondurile europene constituie o resursă esențială pentru dezvoltarea economică și modernizarea sectorului public și privat din România.
Ele sprijină direct sectorul strategic precum infrastructura de transport și energie, digitalizarea, educația, sănătatea, agricultura și protecția mediului.
Totodată, aceste fonduri joacă un rol crucial în stimularea cercetării și inovării, în promovarea dezvoltării sociale și culturale, a turismului și sprijinirea în general a IMM-urilor.
Cu toate acestea, anul 2024 aduce în continuare provocări semnificative în accesarea fondurilor europene, atât pentru instituțiile publice, cât și pentru mediul privat, în special pentru IMM-uri. Printre principalele dificultăți se numără birocrația excesivă, lipsa de pregătire a personalului, precum și inconsistență în aplicarea legislației relevante.
Acest articol pune în evidență principalele bariere întâmpinate în procesul de absorbție a fondurilor europene, analizează succint impactul acestor obstacole asupra economiei naționale și propune câteva idei privind măsurile concrete ce se pot lua pentru crearea accesului la aceste resurse financiare.
2 . Birocrația
Birocrația excesiva reprezinta o problemă majoră în accesarea fondurilor europene în 2024.
Autoritățile române au demarat deja un proces complex de reducere a birocrației prin adoptarea unor acte normative specifice. Ordonanța de Urgență nr. 23/2023 privind instituirea măsurilor de simplificare și digitalizare pentru gestionarea fondurilor europene reprezintă un punct de reper esențial în acest demers.
Deși au fost implementate programe de simplificare a proceselor, totuși procedurile administrative și cerințele cu privire la documentație sunt încă extrem de complicate. Aplicanții se confruntă cu un volum mare de documente și proceduri îndelungate de evaluare, ceea ce descurajează firmele mai mici și le face să fie mai puțin competitive în obținerea finanțării.
Totodată, neuniformitatea procedurilor între diferitele programe europene și modul variat de implementare la nivel local duc la întârzieri considerabile în aprobarea proiectelor și la o utilizare ineficientă a resurselor. Această problemă este agravată de frecventele modificări ale reglementărilor și cerințelor de conformitate.
3. Co-finanțarea
Unul dintre principalele obstacole în accesarea fondurilor europene rămâne cerința de cofinanțare din partea beneficiarilor. Pentru multe companii, în special IMM-uri și organizații non-profit, această condiție este o provocare majoră.
În 2024, accesul la resursele necesare pentru cofinanțare este mai dificil ca oricând, într-un context economic ca cel actual.
Pentru mulți beneficiari, obținerea cofinanțării devine aproape imposibilă din cauza politicilor bancare rigide și a accesului limitat la credite avantajoase.
Deși există programe menite să sprijine acest proces, băncile aplică standarde stricte de creditare și oferă prea puține facilități pentru proiectele europene. Acest lucru îi afectează în mod deosebit pe cei care nu dispun de resurse financiare substanțiale sau de garanții solide, reducându-le șansele de succes.
Consecințele sunt evidente: multe proiecte promițătoare sunt amânate sau abandonate complet, iar fondurile europene rămân neaccesate. Mai mult, această lipsă de acces la cofinanțare sporește incertitudinea și îngreunează planificarea financiară pentru beneficiari.
Pentru a depăși aceste dificultăți, ar fi necesare măsuri concrete, precum: introducerea unor garanții guvernamentale pentru creditele destinate proiectelor europene, încheierea unor parteneriate între bănci și autorități publice și relaxarea criteriilor de creditare pentru aplicanții care prezintă planuri de afaceri bine fundamentale. Aceste soluții ar putea face diferența, crescând semnificativ rata de absorbție a fondurilor europene și impulsionând dezvoltarea economică.
4. Consiliere
Accesarea fondurilor europene presupune mai mult decât depunerea unor documente. Acest demers implică elaborarea de proiecte bine structurate și justificate. Din pacate, mulți aplicanți români, mai ales din mediul rural și din sectoarele mai puțin dezvoltate, nu dispun de pregatirea necesară pentru a întocmi proiecte complexe. În 2024, această lipsă de consiliere și sprijin tehnic continuă să fie un impediment major, deoarece multe firme și organizații nu își permit să angajeze consultanți calificați.
Deși unele autorități au demarat programe de pregatire pentru aplicanți, acestea sunt adesea insuficiente și nu ajung la toate categoriile de beneficiari. În plus, consultanța de specialitate este costisitoare și nu este disponibilă întotdeauna la nivel regional.
5. Transparenta si monitorizare
Transparența în gestionarea fondurilor europene rămâne un subiect sensibil în România, iar în 2024, s-au evidențiat nereguli în alocarea fondurilor și lipsa unor proceduri clare de monitorizare.
Autoritățile române au încercat să implementeze măsuri de monitorizare a proiectelor pentru a combate astfel de probleme, însă sistemele de evaluare și de control sunt adesea supraîncărcate și insuficient digitalizate, ceea ce duce la întârzieri și la lipsa de transparență în evaluarea progresului proiectelor.
6.Intarzieri in aprobarea fondurilor
Un alt obstacol important este reprezentat de întârzierile în aprobarea fondurilor, care fac ca proiectele să fie adesea finalizate cu întârziere sau, în cazuri extreme, abandonate. În 2024, problemele de alocare ineficientă a fondurilor europene au continuat să fie o provocare majoră, multe proiecte fiind blocate sau amânate din cauza lipsei de coordonare între instituțiile locale și centrale.
În plus, termenele lungi de aprobare, cauzate de procesele birocratice, au dus la imposibilitatea respectării calendarelor de implementare. În multe cazuri, întârzierile în aprobarea fondurilor au condus la pierderi financiare semnificative pentru beneficiari, care au fost nevoiți să acopere costurile neprevăzute sau să renunțe la anumite componente ale proiectului.
7.Conformitate si monitorizare
Accesarea fondurilor europene presupune respectarea unor cerințe stricte de conformitate care includ reglementări complexe de mediu, politică anticorupție, standarde de transparență și egalitate socială, toate impuse de Uniunea Europeană. În 2024, multe IMM-și instituții publice din România întâmpinat dificultăți în implementarea acestor cerințe, care nu doar că sunt complexe, dar necesită și resurse administrative și financiare considerabile.
Reglementările de mediu, de exemplu, impun ca proiectele finanțate să adopte practici sustenabile și să minimizeze impactul ecologic, o cerinta de conformittate dificila pentru companiile mici, care dispun de resurse limitate. Cerințele anticorupție și de transparență, incluzând măsuri de audit și raportare detaliată, cresc și ele povara administrativă pentru beneficiari care trebuie să demonstreze conformitatea fiecărui proiect.
În unele cazuri, beneficiarii care nu reușesc să îndeplinească aceste cerințe riscă sancțiuni severe, inclusiv returnarea banilor absorbiți sau excluderea viitoarelor finanțări. Sancțiunile sunt aplicate și în situațiile în care se descoperă lipsuri în monitorizarea cheltuielilor sau în asigurarea unor procese transparente de raportare.
- Cerințele de raportare și povara administrativă
În cadrul multor programe europene, beneficiarii sunt obligați să efectueze raportări frecvente și detalii privind progresul proiectelor, alocarea resurselor și conformitatea cu standardele de calitate impuse. Aceste raportări necesită un volum mare de documentație și implicare o monitorizare continuă, ceea ce pune o presiune semnificativă pe IMM-uri și instituții, mai ales pe acelea care nu au echipe dedicate pentru managementul proiectelor.
Acest volum mare de raportări și documente solicită nu doar o formare adecvată, ci și sisteme informatice performante pentru a înregistra și gestiona toate datele necesare. Multe IMM-uri se confruntă cu dificultăți tehnice și logistice în respectarea acestor cerințe, din cauza lipsei de resurse financiare și a infrastructurii digitale insuficiente.
- Necesitatea unor resurse suplimentare și formare specializată
Implementarea cu succes a reglementărilor europene ar necesita nu doar resurse administrative și financiare suplimentare, dar și formare specializata pentru personalul implicat în gestionarea fondurilor europene. Mulți dintre beneficiarii fondurilor europene, în special IMM-urile și instituțiile publice din zonele mai puțin dezvoltate, nu dispun de personal instruit să gestioneze cerințele de conformitate. Lipsa acestei cunoștințe contribuie la întârzieri în implementare și în unele cazuri, la pierderea finanțării din cauza nerespectării standardelor.
Pentru a sprijini beneficiarii în îndeplinirea cerințelor de conformitate, ar fi utilă implementarea unor programe de formare continuă și a unor centre de consultanță regională, unde IMM-urile și organizațiile non-profit să poată obține asistență tehnică și îndrumare privind cerințele de raportare și monitorizare.
- Soluții pentru îmbunătățirea conformității și reducerea riscurilor
Pentru a facilita conformitatea și pentru a reduce riscurile de pierdere a finanțării, e necesara implementarea unor măsuri de sprijin pentru beneficiari, precum:
- Crearea unei platforme digitale integrate care să permită beneficiarilor să gestioneze raportările și cerințele de conformitate într-un mod centralizat și eficient. Digitalizarea procesului de raportare ar reduce povara administrativă și ar crește trasabilitatea documentației. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a elaborat un manual de simplificare care prevede digitalizarea integrală a proceselor de aplicare și monitorizare. Prin această abordare, beneficiarii vor putea depune documentele online, vor putea urmări stadiul proiectelor în timp real. De asemenea vor primi notificări automate privind eventualele completări necesare și vor reduce interacțiunile fizice cu instituțiile publice.
- Consultanță tehnică continuă – Instituirea unui program de asistență tehnică în care beneficiarii să poată obține sprijin în îndeplinirea cerințelor de conformitate ar putea reduce cazurile de neconformitate și sancțiunile aplicate. Un element esentual, asadar, în reducerea birocrației îl reprezintă înființarea unor centre de consiliere dedicate. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene propune crearea unor puncte de informare și asistență tehnică care vor oferi:
- Ghidaj gratuit pentru completarea documentelor
- Sesiuni de instruire online
- Suport permanent pentru aplicanți
- Interpretarea simplificată a cerințelor administrative
- Garanții guvernamentale – Oferirea de garanții pentru finanțare suplimentară destinată implementării măsurilor de conformitate (în special în ceea ce privește cerințele de mediu și transparență) ar putea ajuta IMM-urile să depășească obstacolele financiare și să se conformeze cerințelor europene.
8. Concluzii
Accesarea fondurilor europene în România în 2024 rămâne o provocare dificilă, din cauza birocrației excesive, a întârzierilor în aprobarea proiectelor și a cerințelor stricte de conformitate. Documentația complexă și procedurile greoaie descurajează întreprinzătorii mici, iar lipsa unui sistem unitar între programele europene și autoritățile locale generează gestionări ineficiente.
În plus, cerințe stricte privind transparența, protecția mediului, raportari frecvente, greu de respectat în absența resurselor necesare, pot duce la sancțiuni sau pierderea finanțării. Instabilitatea legislativă complică și mai multă planificare a proiectelor pe termen lung.
Pentru o utilizare eficientă a acestor fonduri, este esențială simplificarea procedurilor, digitalizarea proceselor și creșterea transparenței. Aceste măsuri ar reduce povara administrativă și ar facilita accesul la finanțare, maximizând impactul fondurilor asupra dezvoltării economice și sociale a României.
Bibliografie
1.OUG 23/2023, disponibil aici: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/267130
3. https://infocons.ro/fondurile-europene-oportunitati-si-impact-pentru-dezvoltarea-romaniei/
6. https://infocons.ro/fondurile-europene-oportunitati-si-impact-pentru-dezvoltarea-romaniei/
9. mfe.gov. ro
Finanțări nerambursabile pentru afaceri mici în 2024: Oportunități și criterii de eligibilitate
Iacob Constantin DRAGAN
Avocat
Baroul Bucuresti