Printre măsurile care ar putea avea un impact pozitiv asupra mediului economic din România se numără:

a) Digitalizarea administrației fiscale și îmbunătățirea proceselor
Deși digitalizarea administrației fiscale a început să fie implementată, este necesar ca acest proces să fie extins și eficientizat pentru a răspunde pe deplin nevoilor contribuabililor. Platformele existente trebuie să fie integrate și optimizate astfel încât să permită un flux rapid și transparent al datelor fiscale. Simplificarea accesului la informații, interoperabilitatea instituțională, automatizarea procesării datelor și crearea unui cadru digital prietenos pentru utilizatori ar contribui la reducerea birocrației și a timpului necesar conformării fiscale. Acest demers ar consolida relația dintre contribuabili și administrație, încurajând conformitatea și sprijinind un mediu economic mai competitiv.

b) Reducerea impozitării pe salarii și TVA-ul pentru produsele de bază
Diminuarea contribuțiilor sociale aplicate salariilor ar crește atractivitatea pieței muncii și ar oferi angajatorilor mai multă flexibilitate financiară, stimulând astfel investițiile în personal și dezvoltare. Totodată, reducerea TVA-ului pentru produsele esențiale ar scădea costurile pentru consumatori, sprijinind direct categoriile vulnerabile. Acest mix de măsuri ar încuraja consumul intern și ar stimula producția locală, creând un efect pozitiv în lanț pentru economia națională.

c) Stabilitate și predictibilitate fiscală
Un cadru fiscal stabil, susținut de un calendar clar și previzibil al modificărilor legislative, este esențial pentru planificarea pe termen lung a companiilor. Anunțarea din timp a schimbărilor fiscale și introducerea unor perioade de tranziție ar contribui la creșterea încrederii mediului de afaceri și la reducerea riscurilor asociate incertitudinii legislative.

d) Deductibilitate pentru investiții în digitalizare și inovare
Oferirea de deduceri fiscale companiilor care investesc în tehnologie, digitalizare și inovare ar sprijini modernizarea economiei și creșterea competitivității pe piața europeană. IMM-urile ar putea beneficia direct de pe urma acestor măsuri, devenind mai eficiente și reducându-și costurile operaționale, ceea ce ar stimula dezvoltarea economică pe termen lung.

e) Facilități fiscale pentru crearea de locuri de muncă și dezvoltare regională
Acordarea de stimulente fiscale companiilor care  creeaza locuri de muncă în regiunile mai puțin dezvoltate ale țării ar contribui la echilibrarea disparităților economice între regiuni. Această măsură ar putea încuraja investițiile în zonele defavorizate, susținând dezvoltarea economică și socială.

f) Menținerea impozitării reduse sau exonerarea impozitului pentru sectorul IT
Politica de exonerare a impozitului pe venit pentru angajații din sectorul IT a demonstrat deja impactul său pozitiv asupra economiei românești, contribuind la atragerea de talente și la dezvoltarea unui sector recunoscut internațional pentru valoarea adăugată ridicată. Menținerea acestor facilități fiscale este esențială pentru păstrarea competitivității României în domeniul tehnologic. Acest lucru ar continua să sprijine angajările înalt calificate și dezvoltarea exporturilor de servicii, contribuind astfel la o creștere economică sustenabilă.

Concluzie