Introducere

La 1 ianuarie 2007, România a devenit membru al Uniunii Europene, un moment care a marcat, fără dar și poate,  o schimbare majoră pentru sistemul nostru juridic.

Acest moment  a reprezentat  punctul culminant al unui lung proces de transformare și adaptare la standardele europene a legislatiei si instituțiilor din Romania.

Prin acest articol ne propunem  să analizăm succint principalele modificări legislative și evoluții jurisprudențiale   ca urmare a acestui proces.

1. Acquis comunitar-legislație nouă, instituții noi

Acquis-ul  Uniunii Eurpene reprezintă o colecție de drepturi și obligații comune care constituie ansamblul legislației UE și este încorporată în sistemele juridice ale statelor membre ale UE. Acquis-ul UE evoluează continuu în timp și include:

• conținutul, principiile și obiectivele politice ale tratatelor UE;
• eventualele acte legislative adoptate în vederea aplicării acestor tratate și jurisprudența elaborată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene;
• declarațiile și hotărârile care sunt adoptate de către UE;
• măsuri în domeniile politicii externe și de securitate comune și al justiției și afacerilor interne;
• acordurile internaționale pe care le încheie UE și acordurile încheiate între statele membre în ceea ce privește activitățile UE.

Țările candidate au obligația de a accepta acquis-ul înainte de a putea adera la UE. Derogările (excepțiile) de la acquis sunt acordate numai în circumstanțe excepționale și au o sferă limitată. Țările candidate trebuie să încorporeze acquis-ul în ordinea juridică națională până la data aderări la UE și au obligația de a-l aplica începând cu data respectivă.[1]

În consecință, transpunerea acquis-ului comunitar în dreptul românesc  a fost un demers  deosebit de complex, deoarece a afectat domenii esențiale pentru funcționarea instituțiilor și protecția cetățenilor, implicând modificări ample în diferite sectoare,  cum ar fi, de exemplu: protecția drepturilor fundamentale, politica economică și socială, protecția mediului, concurența, protecția consumatorului, drepturile omului și migrația etc.

Unul dintre pilonii principali ai acquis-ului  îl constituie  protecția drepturilor fundamentale, principiu consacrat prin Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, care acoperă drepturi legate de demnitatea umană, libertatea, egalitatea, solidaritatea, cetățenia și justiția.

Aderarea României la acest sistem de valori a impus reforme care să asigure respectarea și aplicarea acestor drepturi, de la modificări constituționale până la introducerea de noi legi ce consolidează protecția cetățenilor în fața abuzurilor.

Legislația a fost adaptată pentru a răspunde acestor standarde, îndeosebi  cu privire la  drepturi cum ar fi dreptul la un proces echitabil, protecția vieții private și a datelor personale, dar și dreptul la libera exprimare și la nediscriminare. 

Politicile economice și sociale au necesitat o schimbare substanțială pentru a se conforma directivelor europene privind armonizarea economică și competitivitatea.

Acquis-ul comunitar a impus  reguli stricte în domenii precum mobilitatea forței de muncă, securitatea socială și protecția angajaților, ceea ce a dus la reforme esențiale în legislația muncii și în sistemele de asigurări sociale din România.

Aceste schimbări au asigurat o mai mare protecție socială pentru angajați, garantând drepturi precum salariul minim, timpul de lucru și securitatea în muncă, elemente esențiale pentru alinierea la standardele pieței europene.

Un alt domeniu major reglementat de acquis-ul comunitar este protecția mediului, aspect esențial pentru dezvoltarea sustenabilă a Uniunii Europene.

România a trebuit să adopte o serie de măsuri stricte, conforme directivelor europene, privind calitatea aerului, protecția apei, gestionarea deșeurilor și biodiversitatea.

În acest context, legislația de mediu din România a fost actualizată pentru a include măsuri mai dure de protecție împotriva poluării și pentru conservarea habitatelor naturale, fiind înființate agenții specializate în monitorizarea aplicării acestor norme. Din acest motiv  instituțiile de mediu au fost reorganizate și împuternicite să monitorizeze conformitatea și să aplice sancțiuni în caz de încălcare a legislației.

Acquis-ul comunitar  a inclus  reguli stricte și  pentru menținerea concurenței și protejarea consumatorilor, evitând astfel abuzurile și monopolurile care ar  fi putut  prejudicia economia și bunăstarea cetățenilor. În acest sens, România a implementat măsuri care să permită existența unei concurențe sănătoase și să asigure protecția drepturilor consumatorilor, în conformitate cu directivele și regulamentele europene.

Legea concurenței și legislația aferentă au fost adaptate pentru a preveni și sancționa practicile anticoncurențiale, precum cartelurile și abuzul de poziție dominantă.

În același timp, protecția consumatorului a fost extinsă prin noi reglementări ce asigură transparența informațiilor legate de produsele și serviciile oferite pe piață, dar și dreptul de returnare și garanții clare pentru produsele achiziționate.

Integrarea României în Uniunea Europeană a impus  și adoptarea unor standarde stricte în domeniul drepturilor omului și al politicilor de migrație.

România a trebuit să adopte un cadru legal coerent pentru a gestiona fluxurile de migranți și a asigura drepturi echitabile pentru toți cetățenii europeni care aleg să se stabilească pe teritoriul său.

Aderarea a facilitat adoptarea unor măsuri pentru prevenirea discriminării și asigurarea unui tratament egal pentru cetățenii provenind din alte state membre ale UE. Au fos reglementate și  protecția refugiaților și azilul politic ,  conform normelor europene.

Pentru a garanta implementarea și respectarea normelor europene, România a creat sau consolidat o serie de instituții și mecanisme de control. Printre acestea se numără:

• Consiliul Concurenței, avand rolul  de a supraveghea piața și a asigura respectarea legislației în domeniul concurenței, prevenind practicile abuzive;
• Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), având rolul de a  monitoriza  aplicarea legislației  privind  protecția consumatorilor și  soluționarea reclamațiilor.
• Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) și Garda de Mediu, instituții responsabile pentru monitorizarea conformității  cu  legislația de mediu și cu rol în  aplicarea sancțiunilor necesare.

De asemenea, în domeniul justiției, au fost create noi structuri și proceduri menite să alinieze practicile judiciare la standardele europene. Aceste structuri au fost esențiale pentru asigurarea transparenței și a responsabilității în aplicarea legislației și pentru garantarea unui proces judiciar corect și eficient.

 După aderarea la Uniunea Europeană, România a inițiat o serie de reforme juridice menite să armonizeze legislația națională cu cerințele europene. Printre modificările legislative esențiale,  printre altele,  se numără Codurile de procedură civilă și penală,  Drepturile omului și protecția cetățenilor și  Dreptul administrativ și transparența.

2. Jurisprudența românească în lumina Deciziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene

Deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene au avut o influență directă asupra jurisprudenței românești. Curțile românești sunt obligate  astăzi să aplice și să interpreteze legislația națională în conformitate cu legislația Uniunii Europene, iar instanțele române au început să consulte mai frecvent CJUE în cazurile ce implică dreptul comunitar.

a) Procedura trimiterii preliminare

Prin procedura trimiterii preliminare, instanțele naționale pot solicita interpretări de la CJUE în cazuri specifice. Această procedură a fost tot mai des utilizată de judecătorii români, în special în dosare legate de protecția consumatorului, fiscalitate, concurență și drepturi fundamentale.

b) Deciziile obligatorii ale CJUE

Deciziile CJUE au caracter obligatoriu pentru instanțele românești. Acestea pot fi invocate atât în cadrul litigiilor naționale, cât și în fața altor instituții relevante, contribuind la asigurarea unei aplicări uniforme a legislației europene. Respectarea acestor decizii reprezintă nu doar o obligație legală, ci și un pas esențial în consolidarea încrederii în sistemul judiciar românesc și în integrarea armonioasă a dreptului comunitar în cel național.

c) Impactul asupra interpretării și aplicării dreptului național

Hotărârile CJUE influențează în mod semnificativ interpretarea legislației naționale, oferind clarificări care îmbunătățesc coerența și previzibilitatea actului de justiție.

În acest sens, jurisprudența europeană sprijină dezvoltarea unui sistem juridic mai transparent și mai predictibil, în beneficiul cetățenilor și al mediului de afaceri.

3. Efectele asupra independenței justiției

Reformele legislative cerute de Uniunea Europeană au avut un rol semnificativ în consolidarea independenței justiției din România, încurajând instituirea unei structuri judiciare mai transparente și obiective.

Mecanismele europene de monitorizare, cum ar fi Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), au contribuit la identificarea și corectarea unor deficiențe în funcționarea sistemului de justiție, inclusiv în ceea ce privește corupția și intervenția politică în justiție.

a)  Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV)

Așa cum se arată. „Comisia a creat un Mecanism de cooperare şi verificare (Decizia Comisiei 2006/928CE din 13 decembrie 2006, JO L 354, 14.12.2006, p. 56) pentru a ajuta România să remedieze aceste neajunsuri şi pentru a verifica progresul măsurat prin cele 4 obiective stabilite pentru reforma justiţiei şi pentru lupta împotriva corupţiei. Aceste obiective de referinţă / condiţionalităţi / benchmarks sunt în strânsă legătură:
1. asigurarea unui act de justiţie mai transparent şi mai eficient, în special prin consolidarea capacităţii şi răspunderii Consiliului Superior al Magistraturii; raportarea şi monitorizarea impactului noilor Coduri de procedură civilă şi penală;
2. instituirea, astfel cum s-a prevăzut, a unei agenţii de integritate cu responsabilităţi privind verificarea averilor, a incompatibilităţilor şi a potenţialelor conflicte de interese, cu rolul de a emite hotărâri cu caracter obligatoriu, pe baza cărora să se poată aplica sancţiuni disuasive;
3. pe baza progreselor realizate până în prezent, efectuarea în continuare de investigaţii profesioniste şi imparţiale în legătură cu acuzaţii privind acte de corupţie la nivel înalt;
4. adoptarea unor măsuri suplimentare pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, în special în administraţia locală.„[2]

Prin acest mecanism, închis oficial la 15 septembrie 2023, Uniunea Europeană a urmărit să garanteze că România respectă principiile statului de drept și ale transparenței, contribuind semnificativ la consolidarea unui sistem judiciar credibil și eficient.

b) Lupta împotriva corupției

Presiunea exercitată de Uniunea Europeană a condus la înființarea unor instituții importante pentru combaterea corupției, cum ar fi Direcția Națională Anticorupție (DNA), care a jucat un rol esențial în investigarea și sancționarea cazurilor de corupție la nivel înalt.

4. Impactul aderării 

Pe lângă alinierea legislației și jurisprudenței, aderarea României la Uniunea Europeană a adus o mai mare protecție a drepturilor cetățenilor români, mai ales prin intermediul Cartei Drepturilor Fundamentale.  Acest aspect a fost deosebit de relevant în domenii precum, libertatea de mișcsare, protecția consumatorului, dreptul mediului.

Un alt domeniu afectat de aderare a fost dreptul comercial, care a suferit modificări pentru a respecta standardele europene. România a trebuit să adapteze legislația națională privind concurența și protecția consumatorilor. Ca urmare,  legislația a fost armonizată pentru a preveni practicile anticoncurențiale, cum ar fi abuzul de poziție dominantă și cartelurile.

Totodată, Consiliul Concurenței a primit competențe extinse pentru a monitoriza piața și a aplica sancțiuni. În același timp  Directiva europeană privind drepturile consumatorilor a fost transpusă  în legislația românească.

5. Concluzie

În concluzie, integrarea României în Uniunea Europeană a  reprezentat un pas  extrem de important pentu reformarea și  modernizarea sistemului juridic național, transformând profund nu doar legislația, dar și concepția și practicile legate de actul de justiție.

Acest proces a deschis calea pentru o jurisprudență mai coerentă și un sistem judiciar care să reflecte standardele europene de drept și justiție, având ca obiectiv final protejarea intereselor cetățenilor și consolidarea statului de drept.

 

Bibliografie:

• Pentru o analiza detaliata,  a se vedea: ACADEMIA ROMÂNĂ,  Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” Comunicări prezentate la sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. Impactul asupra evoluţiei dreptului romanesc” disponibila pentru vizualizare aici: https://www.icj.ro/Volum-ICJ-2017.pdf

• M. Sandru „Ideea (juridică) europeană în România. Interpretarea şi aplicarea dreptului Uniunii Europene în România”, disponibil aici: https://www.researchgate.net/publication/331825344_Ideea_juridica_europeana_in_Romania_Interpretarea_si_aplicarea_dreptului_Uniunii_Europene_in_Romania_The_European_legal_idea_in_Romania_The_interpretation_and_application_of_the_European_Union_law_in_

• Albu, Liviu-Lucian (coord.), Lupu, Radu, Călin, Adrian-Cantemir, Popovici, Oana-Cristina. „Impactul aderării României la Uniunea Europeană asupra economiei românești, Analiza sectorială (industrie, agricultură, servicii etc.).” Institutul European din România, 2017. Disponibil aici: http ://ier .gov .ro /wp -content /uploads /2018 /10 /SPOS_2017_Studiul -1_FINAL .pdf
• EUR-Lex – Acces la dreptul Uniunii Europene : https ://eur -lex .europa .eu/
• Institutul European din România – Impactul aderării României la Uniunea Europeană asupra economiei românești
• Platforma e-Justice a Uniunii Europene : https ://e -justice .europa .eu/

• Curtea de Justiție a Uniunii Europene – Jurisprudența : https ://curia .europa .eu/
• https://www.mai-dga.ro/despre-noi/relatii-internationale/afaceri-europene/mecanismul-de-cooperare-si-verificare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

[1] https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=LEGISSUM:acquis

[2] https://www.mai-dga.ro/despre-noi/relatii-internationale/afaceri-europene/mecanismul-de-cooperare-si-verificare