1.    Introducere

Trăim în era   digitală, iar de la o zi la alta observăm cum  economia digitală se dezvoltă accelerat. În acest context, nu doar persoanele obișnuite se confruntă cu dificultăți privind adaptarea la acest sistem, dar și autoritățile fiscale . Acestea au  dificultăți  în a controla veniturile realizate prin platforme online și criptomonede.  În lipsa  unor reglementări  clare asociate cu complexitatea tehnologiilor implicate,  evaziunea fiscală  se dezvoltă și devine o problemă dificil de abordat.

2.    Exemple din practică

Recent, Direcția Generală Antifraudă Fiscală din România a raportat o serie de investigații legate de firme și persoane fizice care desfășoară activități online, dar nu declară veniturile obținute.

 Printre cazurile întâlnite enumerăm:

• vânzări neînregistrate de produse prin platforme de e-commerce precum OLX, eMAG Marketplace sau Facebook Marketplace;
• venituri din freelancing obținute pe platforme precum Fiverr sau Upwork, care nu sunt declarate;
• tranzacții cu criptomonede nedeclarate sau subevaluate.

3.    Cum afectează aceasta societatea?

Evaziunea fiscală din sectorul digital aduce prejudicii statului, reducând fondurile pentru educație, sănătate și infrastructură. Mai mult, distorsionează competiția pe piață, favorizând actorii care evită plata taxelor în detrimentul celor care operează conform legii.

4.    Măsurile propuse de autorități sunt, printre altele:

• SAF-T:  SAF-T este un fișier în format electronic, standardizat internațional pentru trimiterea de rapoarte fiscale, de raportare TVA, de la contribuabili către autoritățile fiscale. SAF-T este un standard internațional pentru schimbul electronic de date contabile între firme/organizații și autoritățile fiscale.

Raportarea SAF-T se implementează în etape, fiind obligatorie pentru contribuabilii mari începând cu  1  ianuarie 2022, din 1 ianuarie  2023 pentru contribuabili mijlocii, respectiv din 1 ianuarie 2025 pentru contribuabili mici. Spre deosebire de state precum Polonia, Slovacia sau Irlanda, care au implementat deja sisteme comprehensive de monitorizare a veniturilor digitale, România adoptă o abordare mai prudentă. Documentele oficiale indică faptul că România estimează venituri din digitalizare la aproximativ 0,6% din PIB pentru perioada 2024-2027, ceea ce sugerează o strategie de creștere treptată [2].

• Reglementări clare privind criptomonedele: Autoritățile propun obligația de declarare automată a câștigurilor din criptomonede prin intermediul platformelor de tranzacționare.
• Cooperare internațională: România lucrează cu autoritățile europene pentru a identifica veniturile transfrontaliere prin schimb automat de informații.

5.    Soluții pentru contribuabili

• Consiliere fiscală: Consultarea unui expert fiscal pentru a clarifica obligațiile legale legate de veniturile online.
• Utilizarea unui sistem de contabilitate transparent: Monitorizarea atentă a tuturor tranzacțiilor financiare.
• Declararea voluntară: Pentru cei care nu au declarat venituri din trecut, ANAF încurajează regularizarea voluntară, cu posibilitatea reducerii sancțiunilor.

6.    Adaptarea legislației la economia digitală

Economia digitală conduce la  aplicarea cu dificultate  normelor fiscale tradiționale. De exemplu, vânzările prin platforme globale precum Amazon, eBay sau Shopify, dar și serviciile prestate prin aplicații de tip Uber și Airbnb, ridică întrebări privind localizarea veniturilor pentru impozitare.

 În acest context, este esențial ca legislația fiscală să fie modernizată pentru a:

-defini clar obligațiile fiscale ale operatorilor digitali: Stabilirea unor reglementări clare cu privire la momentul și locul în care se impozitează veniturile generate digital.

-introduce obligații pentru platformele online: Cerințe de raportare automată a veniturilor utilizatorilor către autoritățile fiscale.

-adopta un cadru pentru taxarea economiei de partajare: Reglementarea explicită a veniturilor generate din închirierea locuințelor și serviciile de ridesharing.

a.     Combaterea evaziunii fiscale prin prevenție

Prevenția se poate realiza prin simplificarea procedurilor fiscale și utilizarea tehnologiilor de monitorizare. În acest sens, se pot implementa:

• Declararea automată a veniturilor: Obligarea platformelor digitale să transmită datele privind veniturile obținute de utilizatori direct către autorități.
• Blockchain pentru transparență: Utilizarea tehnologiei blockchain pentru monitorizarea tranzacțiilor, în special în cazul criptomonedelor.
• Crearea unor registre digitale naționale: Centralizarea informațiilor despre firme și persoane fizice care desfășoară activități economice digitale.

b.     Educația financiară ca instrument strategic

Un alt pilon al adaptării fiscale îl reprezintă educația financiară a contribuabililor. Mulți utilizatori ai platformelor digitale nu sunt pe deplin conștienți de obligațiile lor fiscale. În acest sens:

• Campanii de informare publică: Organizarea unor programe care să educe cetățenii despre reglementările fiscale aplicabile veniturilor online.
• Ghiduri practice și seminarii: Materiale accesibile care explică pas cu pas procesul de declarare a veniturilor.
• Platforme online intuitive: Dezvoltarea unui spațiu virtual user-friendly, unde contribuabilii își pot calcula taxele, completa declarațiile și efectua plăți.

c.     Controale riguroase și cooperare internațională

Controlul eficient al activităților economice digitale implică o combinație de tehnologii avansate și colaborare globală:

• ANAF digitalizat: Extinderea automatizării proceselor fiscale prin inteligență artificială și analiza Big Data pentru a detecta anomalii și tranzacții suspecte.
• Schimb de informații la nivel european: Alinierea cu directivele UE pentru a monitoriza veniturile transfrontaliere.
• Sancțiuni severe pentru evaziune digitală: Implementarea unor penalități mai mari pentru nedeclararea veniturilor, însoțite de confiscarea activelor provenite din evaziune.

d.     Concluzie

Legislația fiscală modernizată trebuie să combine reglementări clare, măsuri de prevenție și educație financiară cu controale eficiente și tehnologii avansate. Astfel, statul poate combate evaziunea fiscală în era digitală, încurajând conformitatea fiscală și creând un mediu economic în care toți actorii își asumă responsabilitățile legale. Un cadru fiscal just și bine implementat este esențial pentru a proteja resursele bugetare și a asigura bunăstarea societății în ansamblu.

Bibliografie:

D. Rosca– Analiza cooperării României cu organele specializate ale UE în vederea reducerii evaziunii fiscale, disponibil la:https://www.juridice.ro/739446/analiza-cooperarii-romaniei-cu-organele-specializate-ale-ue-in-vederea-reducerii-evaziunii-fiscale.html

https://mfinante.gov.ro/documents/35673/10332601/proiectordonantamodifcpf_13012023.pdf

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Strategia_ANAF_2021-2024_130421.pdf

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/AEOI/GhidDAC7.pdf

https://mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/transparenta/NFproiectougCNEDV_13122023.pdf

 

Iacob- Constantin DRAGAN

Avocat

Baroul Bucuresti