1. Definiție și caracteristici generale
Poprirea reprezintă o măsură de executare silită prin care creditorul urmărește sumele de bani sau bunurile datorate debitorului de către un terț. Aceasta este reglementată de Codul de Procedură Civilă și poate viza salarii, pensii, conturi bancare sau alte creanțe.
Conform art. 780 din Codul de Procedură Civilă, „sunt supuse urmăririi silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului ori deținute în numele său de o a treia persoană sau pe care aceasta din urmă i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente”.
De asemenea, conform art. 732 alin. (1), pot fi poprite și bunurile mobile corporale ale debitorului deținute de un terț în numele său.
2. Obiectul și limitele popririi
Articolul 781 definește obiectul popririi, stabilind că pot fi supuse urmăririi silite:
- sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale datorate debitorului de către o terță persoană, sau deținute de acesta în numele său;
- soldul creditor al conturilor bancare și încasările viitoare, cu respectarea anumitor limite.
Legea prevede și o serie de excepții importante privind sumele care nu pot face obiectul popririi:
- sumele destinate unei afectațiuni speciale prevăzute de lege;
- credite nerambursabile sau finanțări pentru programe și proiecte;
- sumele aferente drepturilor salariale viitoare, pentru o perioadă de 3 luni de la data înființării popririi.
Legea stabilește limite clare pentru poprire, astfel încât debitorul să poată beneficia de mijloacele necesare pentru trai. Potrivit jurisprudenței și reglementărilor legale, există limite importante pentru protecția debitorului:
- pentru datorii obișnuite, se poate popri maximum o treime din venitul lunar net.
- pentru obligații de întreținere, se poate popri până la jumătate din venitul lunar net.
- dacă veniturile debitorului sunt mai mici decât salariul minim net pe economie, pot fi urmărite doar sumele care depășesc jumătate din acest cuantum.
Sumele din conturile bancare pot fi poprite în întregime, cu excepția celor protejate de lege (cum ar fi alocațiile pentru copii, ajutoarele sociale).
3. Procedura de înființare a popririi si efectele sale
Procedura de înființare a popririi este reglementată de articolul 783 din Codul de Procedură Civilă:
- poprirea se înființează fără somație, în baza încheierii de încuviințare a executării;
- se comunică o adresă terțului poprit care precizează titlul executoriu;
- debitorul este înștiințat despre măsura luată, primind o copie a adresei de înființare a popririi.
Conform art 784 din Codul de procedura civila, poprirea produce următoarele efecte:
- din momentul comunicării adresei, sumele sunt indisponibilizate.
- terțul poprit nu mai poate face alte plăți care ar diminua bunurile indisponibilizate.
- indisponibilizarea se extinde și asupra sumelor viitoare și a accesoriilor creanței.
Debitorul are dreptul de a formula contestație la executare dacă consideră că poprirea este nelegală.
3. Obligațiile terțului poprit
Terțul poprit are obligația de a respecta măsura popririi și de a efectua reținerile stabilite prin actul de executare. În cazul în care acesta nu își îndeplinește obligațiile, poate fi sancționat cu amendă și obligat la plata sumelor nereținute.
Dacă terțul poprit contestă existența obligației de plată față de debitor sau dacă există incertitudini juridice privind poprirea, acesta poate sesiza instanța pentru clarificarea situației.
4. Ridicarea popririi
Poprirea încetează atunci când datoria este achitată integral sau dacă există o hotărâre judecătorească de anulare a măsurii. Articolul 794 din Codul de Procedură Civilă reglementează desființarea popririi. Debitorul poate solicita ridicarea popririi printr-o cerere către executor sau printr-o contestație la instanță.
În cazul în care creanța s-a stins prin plată sau printr-un alt mijloc legal, creditorul este obligat să notifice executorul judecătoresc pentru a dispune ridicarea măsurii de poprire.
5. Concluzie
Poprirea este un instrument juridic eficient pentru recuperarea creanțelor, însă aplicarea sa trebuie realizată cu respectarea drepturilor debitorului și a terțului poprit.
Cunoașterea regulilor și limitelor acestei măsuri ajută atât creditorii, cât și debitorii să își protejeze interesele în mod legal.
Pentru a evita abuzurile, este esențial ca toate părțile implicate să cunoască legislația în vigoare și să își exercite drepturile în mod corect și echitabil.
Iacob- Constantin DRAGAN
Avocat
Baroul Bucuresti