Încălcarea esențială a contractului

Cabinet de avocat DRAGAN IACOB CONSTANTIN > Articole > Încălcarea esențială a contractului

 

Incalcarea esentiala a contractului este un termen folosit pentru a descrie situatia in care o parte nu-si indeplineste obligatiile asumate prin contract, intr-o maniera semnificativa si care afecteaza in mod substanțial interesele celeilalte parti. Aceasta poate fi o incalcare a obligatiilor asumate sau a clauzelor speciale.

De exemplu, daca un furnizor de servicii nu-si onoreaza obligatia de a furniza serviciile la timp si in conformitate cu specificatiile contractului, acest lucru poate fi considerat o incalcare esentiala a contractului. Sau daca un cumparator nu-si onoreaza obligatia de a plati prețul conform clauzelor contractului aceasta poate fi considerata o incalcare esentiala a contractului.

Incalcarea esentiala a contractului poate da nastere la dreptul celeilalte parti de a rezilia contractul sau de a cere daune-interese.

Conventia de la Viena[1] opereza cu notiunea de „contraventie la contract”.

Conform art. 25 din Convenţie  „ O contravenţie la contract săvîrşită de una din părţi este esenţială cînd ea cauzează celeilalte părţi un prejudiciu prin care o privează în mod substanţial de ceea ce aceasta era în drept să aştepte de la contract, în afară de cazul în care partea în culpă nu a prevăzut un astfel de rezultat, iar o persoană rezonabilă, cu aceeaşi pregătire şi aflată în aceeaşi situaţie, nu l-ar fi prevăzut nici ea “.

Pentru a fi „ esenţială” contravenţia  trebuie să  cauzeze celeilalte părţi un prejudiciu prin care o privează în mod substanţial de ceea ce aceasta era în drept să se aştepte de la contract.  Noţiunea este definită, aşadar, în esenţă, prin prisma noţiunii de cauză( scop), care , în sistemele de drept romanist constituie o condiţie de validitate a tuturor contractelor. Contravenţia poate fi esenţială chiar dacă nu afectează o clauză esenţială a contractului ci una neesenţiala, dacă prin aceasta este afectat scopul fundamental pentru care partea prejudiciata a încheiat contractul( ex: clauza de exclusivitate). Aprecierea prejudiciului ca fiind „substanţial” se face în lumina împrejurărilor concrete ale cauzei.  

Îndeplinirea criteriului de bază este o condiţie necesară dar nu şi suficientă pentru ca o contravenţie la contract să fie esenţială. Trebuie ca partea care a încălcat contractul să fie în culpă, apreciată prin raportare la o persoană rezonabilă aflată în aceaşi situaţie. 

Iacob Constantin DRĂGAN

Avocat

Baroul Bucuresti


[1] 1. Convenţia Naţiunilor Unite asupra contractelor de vânzare internaţională de mărfuri,     adoptată la Viena, 11.04.1980 la care România a aderat prin  Legea nr. 24 din 06/03/1991  publicată în M.Of.partea I nr. 54 din 19.03.1991. Conventia a intrat in vigoare un an mai tarziu.